Cu toții ne dorim o mulțime lucruri… Câteodată le primim sau le obținem prin forțele proprii, iar în alte cazuri nu. Când m-am gândit la cât de importante pot fi lucrurile astea după care tânjim, mi-am pus o întrebare:

– Unde putem găsi, cu adevărat, fericirea?

Răspunsul la care am ajuns este următorul: Fiecare zi este o nouă oportunitate de a găsi fericirea în „lucrurile mărunte”. 

Trăind în „era tehnologiei avansate”, o mare parte dintre oameni și-ar dori să testeze și ei cele mai noi gadgeturi, să aibă la fel de mulți cai precum bunicul, dar nu la fermă, ci într-o mașină care să-i scutească de atâta mers pe jos, sau poate se gândesc la o casă de vis, cu etaj și o saună lângă dormitor. Totuși, care sunt momentele ce ne fac să simțim vibrația fericirii cutreierându-ne corpul?

Îți mai aduci aminte zilele alea lungi de vară, când fugeai afară la joacă și, pierzând noțiunea timpului, ajungeai acasă prea târziu? În timp ce mama ta,  făcea ultimele pregătiri pentru cină, întârzierea ta îi mai presăra câte-un gram de îngrijorare. Atunci, probabil, nu-ți dădeai seama de ce se întâmpla lucrul ăsta de fiecare dată. Îți doreai libertate și să petreci cât mai mult timp cu prietenii. Chiar și așa, pentru ea, cel mai liniștitor sentiment era acela pe care-l avea atunci când te vedea ajungând acasă bine și întreg.

Mai ști când te pregăteai, la școală, pentru serbările de iarnă? Acele festivități care urmau a-ți mai îndulci, puțin, sfârșitul de an obositor… Atunci când te chinuiai să înveți toate poeziile pe care le primeai și, vorbind sau repetând cu prietenii, realizai că ști deja și pe-ale lor.
Într-un final, jucai cel mai important rol în sceneta pe care urma să o prezentați în fața tuturor. În momentul acela, te simțeai cel mai breaz dintre toți. Colegii te admirau și te invidiau în același timp, aveai toate aplauzele publicului. Urma doar să mai mergi, mândru, să îți iei punguța cu daruri ce te aștepta. Totul era perfect. Totuşi, parcă mai lipseşte ceva…

Acele seri de neuitat și momentele pline de voie bună nu păreau a fi la fel de palpitante dacă nu împărțeai emoțiile și bucuria pe care ai simțit-o și cu cei dragi. Parcă nu erai la fel de mândru, recitându-ți poezia în fața a zeci de oameni care te aplaudau, dacă nu erau acolo acei câțiva oameni speciali care să te admire.

Probabil nu îți mai aduci aminte ce ai făcut cu jucăria primită în dar, acum 10 ani, de la cel mai bun prieten. Ai crescut, nu ți-o mai trebuie. Poate s-a stricat sau poate zace într-o cutie, neatinsă de-o bună perioadă de timp. Pe de altă parte, cu siguranță îți amintești momentul în care ai zâmbit cu „gura până la urechi”, văzând cum acea persoană a încercat să te facă fericit, dăruindu-ți acel cadou.

Fericirea se află în momentele frumoase pe care le trăim și împărțim cu ceilalți. Se poate regăsi și în cele rele, atunci când realizăm cât de important este sprijinul cuiva. Fericirea nu lipsește nici din „darul de a da mai departe” sau de a ajuta pe altcineva. Cel mai important însă: fericirea nu dispare în absența unei persoane și nu apare doar în prezența alteia! Fericirea este mereu aici, cu tine. Tu trebuie doar să o accepți și să nu găzduiești negativitate în locul ei.

Fiecare zi, fiecare moment este o nouă șansă de a observa frumusețea lucrurilor mărunte. Lucruri care se petrec peste tot în jurul nostru. Chiar și la colțul străzii, unde vânzătoarea de la patiserie zâmbește și-i urează o zi bună clientului. În parcul de alături, când se oprește un copilaș să mângâie „ghemotocul de blană” care se freacă de piciorul său. În grădina de la țară, în care bunica îngrijește cu atât drag florile și plantațiile care-i mai oferă o oază de bucurie. Aceste mici bucurii se află pretutindeni.
În cazul acesta, motivul pentru care fericirea „ne ocolește” este faptul că ne formăm așteptări mult prea mari. Dacă acele așteptări se dezvoltă într-un mod diferit față de cel imaginat de noi, atunci este rău. Ne închipuim că suntem printre cei mai ghinioniști oameni și că fericirea nu va fi niciodată de partea noastră.

Data viitoare când vezi fericirea ca pe o vulpe șireată pe care nu o poți prinde de coadă, încearcă să nu mai fii un simplu trecător prin tot ce se întâmplă în jurul tău. În felul ăsta, s-ar putea să vezi că poate, doar poate, acele lucruri mici, care par insignifiante, ascund în spatele lor gânduri mult mai mari decât ți-ai fi imaginat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: